Archive for the PETRICĂ PLEŞA POEZII SCRISE Category

PETRICĂ PLEȘA A LANSAT DOUĂ VOLUME DE POEZII

Posted in PENTRU TOŢI PRIETENII BLOGULUI MEU, PETRICĂ PLEŞA - DIVERSE, PETRICĂ PLEŞA POEZII SCRISE with tags , , , , , , on 11/02/2013 by Petrică Pleşa

Petrica Plesa - Lansare de carte - 11 ianuarie 2013 - Casa Schuller din Medias

Tumultul vieții cotidiene și-a spus cuvântul și abia astăzi (iată cu câtă repeziciune s-a scurs o lună de zile) reușim să publicăm pe blog vestea lansării recente a două volume de poezii care sper să-i bucure pe cititori. Doresc din toată inima ca cele două cărți să contribuie la zidirea Împărăției lui Dumnezeu, la proclamarea și glorificarea Numelui care este mai presus de orice nume. Prin poezii, mă închin cu umilință în fața Domnului nostru Iisus Hristos, Mântuitorul preaiubit și-I aduc mulțumire și recunoștință Tatălui Ceresc pentru toate lucrările Sale minunate.

Vă prezint coperțile celor două volume de poezii apărute cu voia și ajutorul Domnului. Lansarea de carte a avut loc la CASA SCHULLER din Mediaș în ziua de 11 ianuarie 2013. A fost o zi minunată, plină de har și binecuvântare și vă invit cu drag să vizionați materialul video de mai jos. Slăvit să fie Numele lui Dumnezeu pentru purtarea Sa de grijă și dragostea Sa cea mare !

IZVOARE SFINTE-N SFINTE DEDICAȚII

Izvoare sfinte - Petrica Plesa - coperta fata

Izvoare sfinte - Petrica Plesa - coperta verso

SELECȚII

Selectii - Petrica Plesa - coperta fata

Selectii - Petrica Plesa - coperta verso

INTEGRITATE

Posted in PENTRU TOŢI PRIETENII BLOGULUI MEU, PETRICĂ PLEŞA POEZII SCRISE on 19/06/2012 by Petrică Pleşa

Regele si lingusitorii sai ipocriti

Tăcerea se așterne în atmosfera sumbră;
Cuprinși sunt de emoții slujbașii adunați…
A fețelor lumină ascunsă e de umbră,
Având să dea răspunsuri când fi-vor invitați.

Se-aude-n întrebare a regelui dorință:
Ar vrea să știe sincer, direct și personal
Ce crede fiecare despre a lui ființă
Ca rege-n maiestate, despot ori suveran.

Cu promisiunea fermă, purtând a sa dovadă:
„O piatră nestemată la fiece răspuns… ”
Au început să curgă elogii în cascadă,
Iar regele, în glorie-nălțat fu de nespus…

…Dar undeva, în colțul cel fără de onoare,
Cu mintea frământată, sta un slujbaș sărman,
Când regele-l întreabă: „Pe tine ce te doare?”
„Stăpâne! Adevărul, să-l cumperi, vrei, cu bani?!?

Mă voi abține, iată, și cugetu-mi în pace
Și nepătat luci-va precum un diamant!”
„Ei, haide, spune totuși părerea-ți «mai stângace»
Și-avea-vei răsplătire, așa cum am jurat.”

„Ascultă, Maiestate, ascult-a mea umilă
Și sinceră părere despre Măria Ta,
Chiar dacă soarta-mi fi-va lipsită de-a Ta milă…
…Eu cugetul, prin vorbe, nu mi-l voi întina:

Un om ca orișicare din noi ești, cu greșeală;
Ce ne deosebește e următorul fapt:
«Când noi greșim, e una, chiar de n-avem sfială;
Când Tu greșești, e alta, și-o simte-ntregul stat!…»”
*
Sfârșise întâlnirea… Sosise iată, ceasul
Când fericiți, slujbașii primiseră-al lor dar;
În schimb, cel de la urmă, umil mișcându-și pasul,
Fu ridicat de rege la rang de… cancelar.
*
După un timp, slujbașii venit-au plini de ură:
„Aceste pietre scumpe sunt false!” au strigat
„Da, știu!” fuse răspunsul, „sunt însă pe măsură
Cu falsurile voastre prin cari m-ați lăudat!”
*
Mai mult decât această posibilă-ntâmplare,
Scriptura ne vorbește de „cugetul curat”
De sfântă îndrăzneală… și făr′ exagerare
Să fie vorbe bune când e de-apreciat.
*
Rămâi mereu în colțul cel fără de onoare…
Când mintea frământată-ți va fi, ca „rob sărman”,
Iar cineva-ntreba-va: „Pe tine ce te doare?”
Răspunde-i: „Adevărul, eu nu mi-l vând pe bani!”

Te vei „abține” astfel și cugetul în pace
Și nepătat luci-va precum un diamant,
Și-n fine, de vei spune părerea ta „stângace”,
El, Domnu’-ți răsplăti-va așa cum a jurat.

Petrică Pleşa
(Poezie dedicată fiului meu la vârsta de 34 de ani.
Ideea poeziei este preluată din înțelepciunea poporului român)

HRISTOS E VIU ȘI INIMI ÎNVIAZĂ

Posted in PENTRU TOŢI PRIETENII BLOGULUI MEU, PETRICĂ PLEŞA POEZII SCRISE on 14/04/2012 by Petrică Pleşa

PRIMAVARA ESTE UN DAR MINUNAT DE LA DUMNEZEU

Trecută-i iarna, dor ți-a fost de soare,
De ghiocei, de toporași, zambile,
De ciripit de păsări călătoare,
De glasuri de copii și de copile.

De prin pământ ieșiți sunt gândăceii,
Dansează-n zboruri gâze la amiază;
Prin câmp, flămânzi, aleargă șoriceii;
Pe scurt: natura-ntreagă înviază.

Dar mai presus de dorul tău de soare,
De ghioceii ce te-nviorează,
De ciripit de păsări călătoare,
Hristos e viu și inimi înviază!

martie 2007

HRISTOS E VIU! E VIU ÎN REALITATE!

Posted in PENTRU TOŢI PRIETENII BLOGULUI MEU, PETRICĂ PLEŞA POEZII SCRISE on 14/04/2012 by Petrică Pleşa

ÎNVIEREA DOMNULUI IISUS HRISTOS

„ …Nu este aici, a înviat după cum zisese.
Veniţi de vedeţi… ”

(Matei 28:6)

Era spre seara zilei „Pregătirii”,
A pregătirii pentru sărbătoare.
Alt Paşte e pe firul amintirii
Despre miraculoasa Liberare…

Pe Golgota o cărăruie duce
Şi-un trist tablou stârneşte consternare:
Cei răstigniţi pe fiecare cruce
Stau neînsufleţiţi în atârnare…

Palatul lui Pilat guvernatorul,
E deranjat târziu, în fapt de seară,
Când Iosif, cel ce sfătuia Soborul,
Sosise, Trupul lui Isus să-L ceară.

Venit cândva chiar din Arimateea,
El pânze-avea-n fâşii de in subţire;
Dorea să-şi facă sfântă datoria
Simţind în suflet „clocot de iubire”.

Pilat chemase pe sutaş îndată
Şi, întrebându-l, iată se convinse,
Dar se miră de fapta-i vinovată:
Căci Osânditul prea curând murise…
*
Plecase-n grabă Iosif sus la cruce;
Femei îl însoţiră bunăoară…
Aloe, smirnă, Nicodim aduce
Şi Sfântul Trup în pânze-mbălsămară.

Acolo, tocmai în apropiere,
Fusese o grădină minunată…
Un vânt doar fredona prin adiere
O melodie încă necântată.

Şi în acordul cel de vânt, funebru,
În nou mormânt ce fu săpat în stâncă,
Se lasă întunericul cel negru
Şi-un Trup Preasfânt în groapa cea adâncă.

Apoi intrară-n ziua de odihnă…
O ceată de ostaşi păzea mormântul…
Întreg Ierusalim dormea în tihnă,
Se odihnea în pace tot pământul.

Deodată-n întunericul cel mare
Se-mprăştie vii raze de lumină,
Deşi nu răsărise încă soare:
Un înger, iată, fu văzut să vină.

Pământul se cutremurase-n grabă…
Străjeri se prăbuşiră-n agonie…
Smeritele femei vin să revadă
Pe Cel ce… nu credeau că o să-nvie.

Privesc uimite piatra răsturnată
Şi din mormânt el, îngerul, vorbeşte:
„De ce căutaţi sub lespedea de piatră
Pe Cel ce de-azi în veci de veci trăieşte?”

Femeile stau gata de plecare
La „fraţii” lor descumpăniţi de frică,
Dar, iată, că le face-ntâmpinare
Chiar El, Cel viu, chiar El să le trimită!

Spre-a se vesti la orişice făptură:
Hristos e viu! A înviat din moarte
Astăzi „a treia zi după Scriptură”:
Hristos e viu! E viu în realitate!

15 noiembrie 2007

DIN TRISTA IARNĂ-N SFÂNTĂ PRIMĂVARĂ

Posted in PENTRU TOŢI PRIETENII BLOGULUI MEU, PETRICĂ PLEŞA POEZII SCRISE on 14/04/2012 by Petrică Pleşa

„Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre… ”
(Efeseni 2:1)

Fusese-o iarnă lungă-ngrozitoare,
Cu geruri mari și-o lume glacială
Ținută-n moarte epoci milenare
Și înșelată prin… religie goală.
*
Trecute-s zile, nopți chinuitoare
Și suferințe-n tainice suspine,
Și ceasul morții cutremurătoare…
Golită-i cupa-amărăciunii pline.

Se strigă: „Am scăpat de-nșelătorul!”
Ierusalimul intră în odihnă.
Sosit e Paștele… tulburătorul…
Mari preoți, farisei adorm în tihnă.
*
Deodată se cutremură pământul;
Lumini brăzdează-n străluciri de fulger…
Femei venite spre-a vedea mormântul
Primesc misiune sfântă de la înger…

Străjeri speriați dau buzna în cetate
La preoții cei mari, cu mare vază,
Spre-a-i înștiința de cele întâmplate:
Cum mortul ce-L păziră, înviase.

De-atunci străjerii, mesageri minciunii,
Vestesc pe bani murdari, nelegiuirea,
În schimb, extaziat, strigând: „Rabuni!”
Femei grăbite-și săvârșesc misiunea.

E ziua cea dintâi din săptămână
Și prima zi din „Anul de-ndurare”,
Este „a treia zi după Scriptură”
Ce-mparte-n două veșnicia mare;

Căci faptul glorios al Învierii
Înfrânse moartea-n lumea glacială
Și-n locul iernii triste, de milenii,
E-o veșnică și sfântă primăvară.

martie 2007

PUTEREA ÎNVIERII

Posted in PENTRU TOŢI PRIETENII BLOGULUI MEU, PETRICĂ PLEŞA POEZII SCRISE on 14/04/2012 by Petrică Pleşa

„ …și să-L cunosc pe El și puterea învierii Lui, și părtășia suferințelor Lui și să mă fac asemenea cu moartea Lui ca să ajung cu orice chip, dacă voi putea, la învierea din morți.”
(Filipeni 3:10)

Declamație

Slăvită să fie măreața-nviere!
Părintele Vieții, Preasfânt Dumnezeu,
Cu brațu-I divin încărcat cu putere,
Dezleagă-n mormânt legături cu zăbrele
Căci nu-i cu putință să-L țină prin ele
În moarte: și-nvie Slăvit, Fiul Său!…

Legarea

Pătrunde-ntristat Mielul Sfânt în grădină…
Coboară-ntunericul în Ghetsimani.
Pășind parcă-n teascul ce stoarce măsline,
Sudoare ca sânge Îi pică-n suspine;
A morții reci lanțuri, cum nu știe nimeni
Îl ferecă zdravăn… și-I prins de dușmani.

Travaliul

Urmează travaliul: Îl duce cu ceata
În „sfântul” Sinod, la Irod, la Pilat
Ce-L judecă-n cele din urmă-n Gabata:
Dorind să-I dea drumul, „se luptă” cu gloata,
Apoi Îl trimite la moarte-n Golgota…
Și-n fața mulțimii, pe mâini s-a spălat…

Jertfa – arderea de tot

Golgota-i aprinsă… încins e altarul…
Sub raze de soare-n arșița de zi
Străpuns este Mielul și-L mistuie jarul…
În inimă simte cum arde pojarul.
E-n clocot Iubirea… fierbinte-I e Harul…
Și-n fine S e s t i n g e strigând: „S-a sfârșit!”

Îngroparea

Veniră spre seară: din Arimateea
Un Iosif; femei, Nicodim, mai curând
Să-L ia de pe cruce. Fusese ideea:
„De Paște să nu se mai spurce Iudeea”…
În pânze de in îmbibară aloea
Și înfășurat Îl așază-n mormânt.

Învierea

Dar Brațul Divin, încărcat cu putere,
Părintele Vieții, Preasfânt Dumnezeu,
Dezleagă-n mormânt legături cu zăbrele
Căci moartea nu poate să-L țină în ele.
Slăvită să fie măreața-nviere!
Și astfel înviase din morți, Fiul Său.

Dorinţă sfântă

Iar azi, când tacit se mai schimbă o filă
A cincizeci şi şaptea-n al meu calendar,
Doresc să-L cunosc în statura-I umilă,
Puterea-nvierii-n ființa-mi labilă,
Cu-a Sale dureri: părtășie deplină
Și parte să am de-nvierea cu har!

26 aprilie 2004

ÎNVIE ÎN INIMA NOASTRĂ

Posted in PENTRU TOŢI PRIETENII BLOGULUI MEU, PETRICĂ PLEŞA POEZII SCRISE on 14/04/2012 by Petrică Pleşa

Trecute sunt zile de-amar și de plâns,
Trecută-i și ziua de-odihnă,
De-asemeni și noaptea lipsită de vis
Și lungile ceasuri de groaznic abis…
Trecute-s prin clipe, nădejdi ce s-au stins,
Dar și-a fariseilor tihnă.

Căci Cel sigilat în sinistrul mormânt,
În peștera rece de piatră,
Învie prin clipe: nădejdi și avânt
Și soare în ceasuri de ploaie cu vânt,
În noapte învie-n lumină și cânt…
Învie în inima noastră…

aprilie 1992

%d blogeri au apreciat asta: